-Pentru Unirea noastră s-a vărsat Sfântul sânge!
Așa strigau eroii, care mureau scrâșnind amar.
Luptați, mergeți înainte, oftatul nostru plânge 
Sa nu lăsați ca jertfa noastră să fie în zadar. 

Acum când visul nostru ne zâmbește din fașă
Să nu ne-nspăimântăm de armata maghiară!
Chiar dacă Bela Kun cu firea lui trufașă 
Și-a pus în gând cu Lenin să împartă a noastră țară.


Ai noștri generali, Maldarescu, Demetrescu,
Mosoiu și Holban, napraznic au contraatacat
Pana-n capitala maghiara, in frunte cu Rusescu
Ocupând Budapesta, ostasii mândri-au defilat.


Dar cum steagul maghiar mai flutura în vânt 
Pe vârful Parlamentului din Budapesta înfrântă,
Sergentul din Craiova, Iordan, nume de Sfânt 
S-a urcat pe catarg, punând a sa opincă. 


În capul steagului stătea la loc de cinste
Opinca sa ca semn, că noi suntem stăpânii!
Pe-al nostru drag pământ, pe locurile sfinte
Luptând, căzând, murind, apărând gustul pâinii.