Era urât de boieri, Ioan Vodă cel Cumplit
Că le confisca averi când în Moldova-a domnit.
Avea-n suflet țărănimea, oameni simpli din popor,
Punând pe jar boierimea și clerul bisericilor.

I se spunea și ,,Armeanul," după vița mamei sale
Și era strașnic în luptă, nu-i stătea nimeni în cale.
Ștefăniță Vodă, fiul lui Ștefan cel Mare 
I-a fost părinte și dascăl, i-a dat aripi ca să zboare.

L-a lăsat liber, să-nvețe, patru limbi, pe unde-a fost,
Întreaga să tinerețe a trăit-o cu un rost...
Rostul său, era să urce, pe tronul Moldovei, demn,
Țării sale să-i dedice totul, cu-n respect solemn.

I se spunea și „Viteazul”, când în luptă s-avânta 
Tătarul, turcul și leahul din fața lui se ferea.
Înalt ca un brad din munte, cu ochi mici fermecători
Când se-ncrunta a să frunte, la dușmani dădea fiori.

Primele măsuri luate de Ioan Vodă cel Cumplit,
A luat averile toate boierilor ce pe țărani au silit
Pământul să le muncească, aducându-i în sclavie,
Printre ei să răspândească teamă, foame și furie.

Cei ce se împotriveau, erau îngropați de vii,
Arși pe rug unii sfârșeau, alții, sfârtecați de săbii.
A-nvrăjbit și boierimea, să urască clericii, 
Luând de la ei pământ, donându-l bisericii.

Ioan Vodă, a mai strâns, dregători mari să-l ajute
La conducerea Moldovei, dușmanii ca să-i înfrunte.
Capitala a mutat-o de la Suceava la Iași
Găsind orașul strategic din Copou la Tătărași.

Cu turcii s-a războit mai întâi la Jiliște 
Lângă Râmnicu Sărat. Cu armata-n miriște
A lăsat trupuri de turci, de tătari și de secui, 
Petru Șchiopul, la Brăila fugi de furia lui.

Bravul voievod se-ndreaptă spre Brăila și-o învinge
Cetatea ei transformând-o într-o băltoacă de sânge.
Se războiește cu turcii, la Lăpușna îi trăsnește 
Ocupă Cetatea Albă și Chilia, zici ca nu se mai oprește...

Se spune că la Roșcani, smulge-un tun împotmolit
Din noroi, și cu năduf, trage-n turci care-au fugit. 
Retrăgându-se în fugă, dar revenind ca din senin
Ca să-i găsească sfârșitul Ahmed Pașa și Selim.

Trădat a fost domnitorul de pârcălabul Golia Ieremia,
Care unindu-se cu turcii, lăsând în vraiște mândria
Pentru pungile de galbeni, l-a trădat pe Vodă-n toate
Iar italianul turcit, Cigalazade, l-a înjunghiat pe la spate.

Ienicerii-i taie capul, legând trupul de cămile
Biciuindu-le. În trapul, sfâșiind corpul fărâme 
Turcii luându-i rămășițele să le păstreze-n sumane
Pentru a căpăta forță, le-au păstrat drept talismane. 

Astfel se sfârșește viața lui Ioan Vodă cel Cumplit 
De care-a povestit Hajdeu cum viața el și-a jertfit
Ca ai săi bravi osteni să fie libri, așa el a hotărât
Iar ei jurat-au să-l răzbune și dincolo de mormânt.